Sexus (2)

“era odata o fata oarba... si s-a izolat de toti si toate... nu vroia sa stea cu ea decat prietenul ei. tot ce-mi doresc mai mult e sa pot vedea lumea din jurul meu, spunea ea... "-vrei sa te casatoresti cu mine?" i-a propus intr-o zi baiatul... "-nu ma voi casatori daca nu pot vedea..." ...la ceva timp, pt fata a aparut o pereche de ochi donati... a putut vedea si in momentul cand s-a uitat la prietenul ei a vazut ca si el este orb... -"nu ma pot casatori cu un orb"... a spus fata si s-a intors sa plece... inainte sa dispara sunetul pasilor ei, baiatul i-a soptit : "sa ai grija de ochii mei, te rog" ... “

interesant cum oamenii privesc iubirea ca pe ceva care ar trebui sa le aduca ceva in viata, sa le ofere ceva. iubirea trebuie privita drept ceea ce este, adica 1 proces psihic, de relationare a unor lucruri la 1 anumit concept. nu putem defini iubirea cu 1 singur cuvant, dar cea mai importanta caracteristica a sa este pierderea identitatii personale si regasirea in celalalt, acea metamorfozare a egoismului in iubire, fiind de fapt forma perfecta a egoismului. oferind celuilalt totul, si primind totul inapoi, si iar oferindu-te, creeaza 1 cerc vicios, in care suma partilor e mai mare decat intregul! daca poti iubi mai multe persoane odata? platonic, da, sexual, niciodata! sunt satul de cei care declara: "imi iubesc sotia, dar ma mai duc si cu altele!". sa se duca sa le spuna si lor ce mult le iubesc cand sunt cu altele! trebuie inteles, ca, la modul cel mai real, doar 10% dintre oameni au iubit vreodata. veti sari in gatul meu, ma veti contrazice vehement, dar acesta este crudul adevar. imaturitatea si egoismul oamenilor, dualitatea lor, nu dau voie sa se cristalizeze acest sentiment. oamenilor le place sa idealizeze, le plac povestile de dragoste gen tristan si isolda, siegfried si crimhilda, romeo si julieta, si, personal, pe care o gasesc desavarsita: cyrano de bergerac, o poveste de dragoste cum nu s-a mai scris vreodata, dorinta iubitului de a face fericita femeia dorita, cu sacrificiul propriei fiinte, dar nu d.p.d.v. fizic, ci psihic. 1 sacrificiu ce cu greu poate fi inteles, de 1 dramatism egalat doar de povestea lui orpheu si euridice sau de mitul androginului! putini sunt insa in stare sa faca sacrificii pt. conceptele pe care le idealizeaza. dar vor sa iubeasca, se simt schiloditi sufleteste fara iubire, ceea ce si sunt. si atunci se mint singuri, si schilodesc dupa perversiunea mintii lor conceptul de iubire. afirm, impotriva tuturor celor ce nu vor placea aceasta, ca nu poti iubi 2 persoane in acelasi timp, ca nu poti sa iti inseli partenerul daca il iubesti! deci, pt. toti cei care va inselati partenerul, va sfidez si va spun raspicat: nu iubiti! acea expresie ca iubesti atunci cand te completezi am auzit-o in gura multor imature, incapabile de acest sentiment. drept pt. care am mari rezerve! intradevar, ele gandesc de fapt ca el trebuie sa le completeze, nu reciproc, chiar daca o spun altfel. atunci cand spun ca tre' sa-l accepti pe celalalt asa cum e, sa nu credeti ca vor sa accepte ele pe cineva asa cum e, vor sa gaseasca pe cineva care sa le accepte pe ele asa cum sunt, rasfatate, imature, egoiste. adevarat, sentimentul nu urmeaza logica, dar 1 om matur, va struni acel sentiment, il va tine latent, pana cand mintea va percepe pe celalalt ca fiind drept jumatatea sa de androgin. si atunci poti iubi. deci si in iubire exista compromisuri, caci altfel ar fi prostie curata. sa spuna ca trebuie acceptat asa cum trebuie partenerul si ca nu trebuie sa anlizezi prea mult ca nu mai are nici 1 farmec si cei ce se sinucid din dragoste, victimele propriei slabiciuni si prostii. si, desi de obicei nu cel care sufera a gresit, este vina sa, caci a permis celuilalt sa-si bata joc de el! v-ati da viata pt. persoana pe care spuneti ca o iubiti? si cel mai frumos lucru este atunci cand barbatul creste in femeie, aceasta fiindu-i si mama si iubita, in puiul de om fiind cei doi uniti pe veci, impreuna pt. totdeauna, nemuritori prin el, traind prin descendentii lor, impreunati. puiul de om este androginul pierdut, cele 2 jumatati contopite, fructul iubirii lor! acum, in incheiere, imi aduc aminte de eminescu, care a spus ca si-ar da intreaga viata pt. a fi o clipa cu fiinta iubita, 1 sentiment dus la paroxism! par exagerat, dar pana si moartea paianjenului intre chelicerele vaduvei negre are in ea ceva romantic, tandru, curajul si daruirea acestuia pt. a-si da viata pt. o clipa de "iubire" seamana cu ceea ce a zis eminescu!

Part II (continuare)
Sexul are mai mult de-a face cu partea a doua,indragostitul.In mod eronat multa lume,mai ales femei, confunda sexul "bun" cu iubirea cand de fapt este un proces chimic care are loc in corp si care te face sa vrei mai mult daca a fost bine.Nu este diferit de nevoia de ciocolata,chiar daca la alta scara.
Si de fapt si femeile pot separa sexul de dragoste, ar putea fii libertine si fara limite,asa cum orice barbat "sanatos" ar trebui sa-si doreasca,ar putea sa indeplineasca barbatiilor lor multe fantezii,daca ei le-ar lasa!Daca nu le-ar judeca si/sau categorisii,daca si ei la randul lor si-ar deschide mintiile si ar evolua in sfarsit...revolutia sexuala nu a avut loc in Romania inca,asa ca ai primit raspunsurile pe care majoritatea barbatilor vor sa le auda.

Part I
Dragostea,sexul,relatiile sunt subiecte vaste,despre care se poate vorbi la infinit din diverse puncte de vedere.Fiecare are o opinie unica despre aceste subiecte si ceea ce ajuta cel mai tare ca discutiile sa nu inceteze niciodata este faptul ca uitam.Uitam suferintele si cateodata si fericirea care ne-o poate aduce dragostea....si sexul.Uitarea este un dar care ne face sa mai incercam chiar atunci cand am dat gres,cand ne-am inselat sau si mai rau....am fost inselati.In definitiv este esential pentru perpetuarea speciei sa uitam (durerile nasteri)i.
Cred totusi ca "fetele" pe care le-ai chestionat sunt prea tinere, cel putin asa suna ca ar fii.Pentru ca in primul rand "iubirea" nu exista numai intre doi parteneri,exista si alte feluri de iubiri,neconditionate ; in al doilea rand ele confunda iubirea cu indragostitul.