Emotional eating - hrana pentru sentimente

Data: 28 iulie 2011 Autor: Bianca Nutu

E putin trecut de miezul noptii si, cu toate ca ar trebui sa ma concentrez asupra scrisului, nu ma pot gandi decat la ce as putea manca bun. Nu imi este foame, dar, avand in vedere ca lucrez pana tarziu, mi-ar prinde bine o gustare. Mai scriu cateva randuri si incerc, fara niciun rezultat, sa imi alung pofta de carbohidrati din minte.

Am mustrari de constiinta. Intr-adevar, e prea tarziu si imi sabotez dieta. Totusi, cu cat ma straduiesc mai mult sa ma abtin, cu atat imi doresc mai mult sa ma infrupt din ceva dulce. In cele din urma, cedez. Am nevoie de energie. Maine, la sala, voi alerga mai mult pe banda, imi promit.

Si oricum, nu sunt obeza ca sa imi fac atatea griji in privinta caloriilor. Arat chiar bine, ma incurajez, si incep sa tastez cu chef.

Fie vorba intre noi, maine nu voi trata cu aceeasi indulgenta excesele culinare. Imi voi micsora portiile de mancare si voi rezista cu brio tentatiilor pana seara. Cand o voi lua de la capat.

Cu aceleasi scuze si pretexte, care ma vor indeparta tot mai mult de greutatea la care aspir. Din fericire, lucrurile vor reintra in normal dupa ce voi preda articolele si voi scapa de grija de a nu fi depasit deadline-ul. Asa cum alte femei se consoleaza cu o cutie mare de inghetata in urma unei despartiri, eu mananc ca sa fac fata stresului.

"Din ziua in care ne nastem, asociem mancarea cu dragostea, caldura, atentia mamei. In copilarie, suntem recompensati cu bunatati pentru micile sau marile reusite, sau pentru a depasi mai usor suferintele fizice sau emotionale. Astfel, se naste asocierea dintre a manca si starea de bine pe care o perpetuam la maturitate", aflu de la psihoterapeutul Nicoleta Grigore.

"Nimeni nu contesta faptul ca fiecare dintre noi are momente in care mananca pentru ca e plictisit, suparat sau bucuros. Poate fi o punga de chips, o friptura sau o prajitura, dar cand foamea emotionala interactioneaza cu sanatatea si fericirea noastra, este timpul sa facem ceva, sa cerem ajutor.

Interesata sa aflu mai multe, il rog pe domnul Adrian Copcea, medic specialist in diabet, nutritie si boli metabolice, sa imi dea detalii. "Alimentatia emotionala este acel tip de comportament alimentar in care persoana se hraneste ca raspuns la emotii, si nu ca raspuns la senzatia de foame. O definitie simpla a acestui comportament este «alimentatia care vindeca problemele emotionale». Cel putin pe moment", ma lamureste dumnealui. "Ca urmare, acest tip de alimentatie este, in cele mai multe cazuri, o supraalimentatie («overeating»). Se estimeaza ca trei sferturi din situatiile de abuz alimentar se datoreaza emotiilor."

In astfel de cazuri, apelam la "comfort foods" - alimente menite sa ne consoleze, sa ne rasplateasca sau sa ne imbunatateasca starea de spirit. "Acestea sunt asociate in mod eronat cu starile negative si simtim ca avem nevoie de ele atunci cand suntem deprimate. Interesant este insa ca le consumam si atunci cand avem motive de bucurie", declara Brian Wansink, profesor doctor la Universitatea din Illinois si autoare a cartii "Mindless Eating". Astfel, in urma studiilor efectuate, s-a ajuns la concluzia ca 32% dintre femei aleg pizza atunci cand vor sa se recompenseze sau au motiv de sarbatoare, 39% dintre ele au nevoie de inghetata si de prajituri ca sa treaca peste o depresie, iar cand se plictisesc, chips-urile sunt cele mai cautate.

Asadar, "justificarea biologica a alimentatiei emotionale este confortul pe care il aduc alimentele in anumite situatii", adauga Adrian Copcea. Unii cercetatori au constatat ca ciocolata, un aliment la care se recurge adesea in aceste situatii, ar avea efecte antidepresive nu doar prin gustul bun (care ofera satisfactie imediata), dar si prin efectele favorabile asupra unor substante implicate in depresie (serotonina). Studiile arata ca zaharurile stimuleaza formarea serotoninei (hormonul senzatiei de bine) si de aceea consumul de dulciuri este de fapt o incercare de auto-vindecare a propriei depresii.

Este alimentatia emotionala o boala ? Nu, in sensul propriu al cuvantului, alimentatia emotionala nu este o boala, si nu face parte din asa-numitele tulburari ale comportamentului alimentar (anorexia nervoasa, bulimia nervoasa si tulburarile inrudite). Cu toate acestea, alimentatia emotionala nu face parte nici din comportamentul alimentar normal, care presupune o reactie naturala la alimente, adica cea legata de foame. Cum aflu daca sunt o «emotional eater»? Medicii si psihologii utilizeaza pentru evaluarea comportamentului alimentar anumite intrebari sau chestionare special concepute. Un exemplu de chestionar este cel realizat de cercetatorii olandezi, numit DEBQ (Dutch Eating Behaviour Questionnaire), care identifica trei tipuri de anomalii ale comportamentului alimentar : alimentatia emotionala, cea restrictiva, si cea externa.

Care sunt remediile pentru alimentatia emotionala ? Interventiile psihologice care au ca scop reducerea episoadelor de alimentatie emotionala cuprind o serie de interventii pentru a rezista tentatiei (ceea ce presupune controlul reactiei emotionale la alimente), dar mai ales pentru a crea comportamente care distrag atentia de la alimente. Tehnicile de relaxare, meditatia, sedintele de consiliere, strategiile de «coping A» (de adaptare la situatii), si in sens larg terapia cognitiv-comportamentala, sunt doar cateva dintre solutiile propuse de psihologi. Desigur, mai valoroasa decat tratarea consecintelor este identificarea cauzei care determina alimentatia emotionala, de exemplu depresia sau mania", a conchis nutritionistul Adrian Copcea.

Asadar, "exista numeroase motive pentru care oamenii mananca atunci cand se confrunta cu anumite probleme. In primul rand, un numar mare de alimente pot influenta starea de spirit. Un alt motiv pentru care simtim nevoia/pofta sa mancam ciocolata este lipsa magneziului din organism. De multe ori, noi, femeile, consumam chips-uri, paine sau paste, pentru ca aceste alimente cresc nivelul serotoninei, neurotransmitatorul responsabil de buna dispozitie. Aceasta ne mentine calme, fericite, si ne ajuta sa dormim. Dupa cum puteti vedea, de cele mai multe ori, poftele pentru alimente specifice mancatului emotional indica deficienţe nutritionale, in special aminoacizi. Una dintre cele mai bune metode de tratare este urmarea unei diete bogate in nutrienti, echilibrarea nivelului de zahar in sange si consumul de proteine de calitate la fiecare masa sau gustare. Nu in ultimul rand, multe persoane apeleaza la emotional eating deoarece nu au alte modalitati de eliberare a stress-ului; de aceea, este foarte important sa gasim diverse cai de relaxare", a declarat in exclusivitate pentru The ONE, dr. Christy Fergusson, cunoscuta in U.K ca "the food psychologist" (http://thefoodpsychologist.com/).

Sentimentele care determina o persoana sa manance (adesea mai mult decat ar manca in mod normal, adica in afara emotiilor), cuprind: plictiseala, stresul, oboseala, tensiunea, depresia, anxietatea, mania, singuratatea, si, dupa unii oameni de stiinta, chiar pofta. Data viitoare cand iti este foame sau simti nevoia unei gustari, intreaba-te daca chiar ai nevoie de alimentul respectiv sau, pur si simplu, emotiile ti-au scapat de sub control. Potrivit doctorului Roger Gould, seful sectiei de Psihiatrie in regim ambulatoriu de la UCLA si fondatorul programului "Shrink Yourself" (www.shrinkyourself.com), "mananci cand nu iti este foame pentru ca ai doua stomacuri: unul real si unul fantoma. Senzatia de foame simtita in stomac te avertizeaza atunci cand organismul tau are nevoie de mancare. Daca acela ar fi singurul semnal de foame primit, atunci ai fi slab. Stomacul-fantoma este insa responsabil pentru ca tu nu reusesti sa slabesti. De regula, acesta transmite semnale de foame atunci cand emotii puternice sau situatii personale nerezolvate ies la suprafata. Se produce un scurt circuit, si, brusc, senzatia de foame te impinge sa mananci."

Tipuri de emotional eaters

Cu mult umor, Gould i-a impartit pe toti cei care mananca din motive emotionale in mai multe categorii:

TIPUL A. Inabusirea durerii cu ajutorul mancarii.
Daca ti se face foame atunci cand esti nervoasa, deprimata, agitata, plictisita sau cand te simti singura, atunci suferi de mancat emotional de tip A si te folosesti de mancare pentru a scapa de durerea cauzata de aceste emotii.

TIPUL B. Gura lumii n-o astupa nici pamantul, dar nici prajiturile nu vor face durerea sa dispara.
Daca te enervezi atunci cand cei din jur iti vorbesc pe un ton arogant, profita de tine, te subestimeaza sau nu te pretuiesc, atunci suferi de mancat emotional de tip B. Si mananci pentru a evita confruntarea directa.


TIPUL C. Un stomac mare cat inima ta.
Daca simti nevoia sa mananci atunci cand treci prin momente de tensiune in relatiile cu prietenii apropiati sau cu partenerul de viata, suferi de mancat emotional de tip C. Mananci pentru a evita sa simti durerea provocata de respingere sau manie.


TIPUL D. Ura de sine si dragostea de junk food. Daca ai tendinta sa fii/devii extrem de severa cu tine insati, daca te autoetichetezi ca fiind proasta, lenesa sau pur si simplu o ratata, suferi de mancat emotional tip D. Mananci pentru a inabusi temerile pe care le ai vizavi de persoana ta.


TIPUL E. Dorintele secrete nu au calorii.
Daca ti se face foame pentru ca relatiile tale intime nu iti satisfac nevoi primare cum ar fi increderea sau siguranta, suferi de mancat emotional de tip E, si te folosesti de mancare pentru a umple acel gol.


TIPUL F. Sacul fara fund.
Daca mananci ca sa compensezi lipsurile indurate in copilarie, suferi de mancat emotional de tip F.


TIPUL G. It's my pastry, and I'll eat if I want to. (inspirat de titlul melodiei "It's my party and I'll cry if I want to" ).
Daca mananci pentru a-ti afirma independenta in situatiile cand refuzi sa lasi pe altcineva sa-ti spuna ce sa faci, suferi de mancat emotional de tip G.


TIPUL H. Nu pot veni azi la serviciu... Mananc.
Daca apetitul tau o ia razna atunci cand esti nevoita sa infrunti noi provocari, daca te folosesti de mancare pentru a evita sa faci fata vreunui test, sau pentru a te proteja de frica unei nereusite, suferi de mancat emotional de tip H.


TIPUL I. Intaratat de arome, nu de Seful bucatar.
Daca te imbuibi ca sa nu-ti asumi sexualitatea, eventual ca sa ramai supraponderal, astfel incat nimeni sa nu te doreasca sau pentru a te feri de experiente intime, suferi de mancat emotional de tip I.


TIPUL J. Te bat cu eclerul asta de nu te vezi.
Persoanele care sufera de sindromul mancatului emotional mananca deseori pentru a se razbuna pe cei care le-au ranit in trecut. Se folosesc de corpurile lor ca de niste campuri de lupta pentru a clarifica resentimente mai vechi. Daca faci asta, atunci te lupti de fapt cu mancat emotional de tip J.

Multumiri domnului doctor Adrian Copcea si doamnei psihoterapeut Nicoleta Grigore.