Educatie acvatica pentru bebelusi

Data: 30 noiembrie 2009 Autor: Lioara Bradu

Beauty editorul nostru, Lioara Bradu, si-a inscris fetita, in varsta de sase luni, la inot. Ce-o fi fost in mintea ei?

Am citit undeva ca, indiferent de nivelul de inteligenta, de cultura sau de educatie, oamenii (mai ales femeile) se prostesc atunci cand devin parinti. Sigur, formularea era mai delicata (nu reusesc sa o citez din memorie, insa, in virtutea teoriei de mai sus, ar trebui sa fiu scuzata pentru inexactitate: am nu unul, ci doi copii!), dar ideea ramane aceeasi: noi, parintii, suntem coplesiti, fascinati, cuceriti, indragostiti de minunea/minunile din viata noastra, pana intr-atat incat coeficientul de inteligenta ne este diminuat cu cateva puncte (la fel si capacitatea de concentrare si viteza de reactie). Personal, nu sunt de acord cu aceasta teorie, formulata probabil de vreo savanta maritata cu serviciul, a carei viata se scurge intr-un cabinet de cercetare si care habar n-are ce provocare intelectuala este sa explici proprietatile adunarii unui baietel de-a doua, cu mintea numai la pokemoni, bakugani si Power Rangers, sau cata fantezie si ce viteza uluitoare de reactie iti trebuie ca sa convingi o fetita de sase luni sa deschida gura pentru inca o lingurita de piure de legume. Trebuie totusi sa recunosc ca cele mai multe aberatii spuse de oameni inteligenti, aberatii pe care le-am auzit in ultima vreme, au fost toate cu referire la copiii lor: daca raspund obraznic, au personalitate si prezenta de spirit; daca mazgalesc peretii cu acuarela ii si vad pictori; daca lovesc intre ele doua oale au talent muzical si vor deveni, sigur, dirijori. Fetita mea imprastie cu piciorusele toata apa din cada la fiecare baie. Inseamna ca va fi o mare inotatoare? Daaa? La inot cu ea!

Asa se face ca, dupa ce am stat trei zile si trei nopti pe net incercand sa identific un posibil cerc de copii supradotati in ale inotului in care sa o inscriu si pe fetita mea, m-am prezentat la Baby Spa, unul dintre putinele cluburi din tara ce ofera programe de educatie acvatica pentru nou-nascuti si copii mici, iar, dupa parerea mea, singurul care respecta standardele europene. Chiar daca moda bebelusilor inotatori s-a lansat de putina vreme, tehnica din spatele ei exista de mai de mult. Mai exact din 1960, cand s-a descoperit ca, daca sunt scufundati in apa, bebelusii stiu instinctiv sa isi tina respiratia. Cand aceasta stire a aparut pe prima pagina a ziarelor, a creat multe controverse si majoritatea parintilor au fost reticenti: cum sa isi arunce odorul neajutorat intr-o piscina adanca? Din fericire, intre timp, metodele de lucru s-au mai cizelat. Lectia de inot este predata din punctul de vedere al copilului. Prioritatea este reprezentata de dezvoltarea fizica armonioasa si de stimularea celei psihomotorii, cu o invatare si perfectionare ulterioara a tehnicii de inot, in functie de capacitatea de pricepere a copilului mic.

Cu alte cuvinte, astazi copiii sunt invatati sa se bucure de apa inainte de a sti sa inoate. Sa o accepte ca pe un mediu prietenos, in care se pot simti liberi, fara sa le fie frica. Nu se cauta cu orice pret performanta si nici nu se stabileste un obiectiv standard. Oricum, pana la trei, patru ani, copiii sunt lipsiti de forta si coordonarea necesare pentru a putea inota cu adevarat. (Deci nu iti imagina ca bebelusul tau va fi invatat sa inoate crawl. Dar am vazut un baietel de doi ani care reusea sa parcurga distante mici si recupera fara probleme orice obiect pe care antrenoarea i-l arunca pe fundul piscinei.) Fiecare copil progreseaza in ritmul si in felul sau, intotdeauna prin joc si activitati placute. De exemplu, in prima ora a fetitei mele, Laurentiu, antrenorul ei, nu a facut altceva decat sa o plimbe pe brate prin piscina, sa-i arate puzderia de jucarii existente in apa si sa ii toarne din cand in cand, cu blandete, apa pe cap, lasand-o sa-i curga pe fata. Daca as fi facut asa ceva acasa, as fi primit ca raspuns o multime de urlete. Acolo, insa, in piscina aceea imensa, alaturi de alti copiii de seama ei, Anastasia mea a invatat sa accepte apa, alti oameni, alte senzatii, lipsa mea. In mod normal, pentru ca puii de om sa se simta relaxati si in deplina siguranta, parintii sunt incurajati sa intre si ei in piscina. Eu am preferat sa stau deoparte. La urma urmei, oamenii astia sunt profesionisti.

Lucreaza cu copiii de ani de zile. Sunt foarte buni in ceea ce fac, iar eu sunt o mama hiperprotectoare, care nu ar face decat sa ii incurce. E adevarat, il mai trimit din cand in cand pe Matei, baietelul meu, sa-si insoteasca surioara in apa, dar mai mult de dragul de a-i vedea impreuna decat de nevoie. Am avut un singur moment in care am fost la un pas sa sar in piscina, sa-mi iau puiul in brate si sa fug: atunci cand a invatat scufundarea. Dumnezeule! Cand am vazut cum minunea mea dispare sub apa, mi-a stat inima in loc. Am numarat fiecare secunda (sau fractiune de secunda?) si, dintr-un salt, eram la marginea piscinei, cu bratele intinse sa o apuc. Cand a iesit insa la suprafata si am vazut incantarea ce-i lumina chipul, cand am auzit chiotul acela ascutit, de bucurie, urmat de o cascada de ras, ca un clinchet de clopotel, cand l-am vazut pe Matei topaind ca un apucat in jurul ei, strigand cat il tinea gura "Bravo, Suri! Esti eroina mea!", cand i-am vazut cum s-au strans in brate, cu emotia primului om pe luna, m-au coplesit lacrimile. De fericire. Am acasa un bebelus inotator. Nu stiu daca are talent sau daca va fi o mare inotatoare (inca n-a inotat singura nici un centimetru), dar stiu ca a fost unul dintre lucrurile inteligente pe care le-am facut ca parinte pentru ea.

Ce trebuie sa stii:

Adresa: Baby Spa, Bucuresti, str. Pelinului, nr. 16, telefon: 0372.706.506-509, www.babyspa.ro

Inotul timpuriu creste increderea de sine si independenta copilului, prin miscarile libere executate in apa, lucru care nu este posibil pentru copilul mic in mediul terestru.

Programele desfasurate in apa produc o serie de efecte stimulatoare asupra cresterii si dezvoltarii fizice si pishomotorii. Au potentialul de a stimula dezvoltarea inteligentei si a capacitatii de concentrare si abilitatilor de perceptie ale copilului. Inotul imbunatateste capacitatea de coordonare, creste imunitatea si sustine buna functionare a aparatului cardio-respirator.

Fluiditatea si finetea exercitiilor in apa au influenta asupra calitatii somnului, care urmeaza acestor lectii.

Un factor important este varsta la care copiii se integreaza in acest program. Primele luni de viata reprezinta o perioada in care se pot obtine cele mai bune rezultate imediate, dar si pe termen lung. Astfel, pana la varsta de 6 luni, se pastreaza reflexele primare, printre care si cel de apnee. Plasarea nou-nascutului in mediul acvatic asigura continuitatea dezvoltarii intrauterine, prin autonomia deplasarilor.

Copiii, practicanti ai unor simple miscari acvatice, isi insusesc rapid mersul voluntar, in comparatie cu cei care nu au beneficiat de aceasta stimulare psihomotorie. Marele avantaj al unei sedinte acvatice il reprezinta solicitarea scazuta a scheletului osos, ligamentelor si tendoanelor. Apa este un mediu protector si stimulant pentru copiii de varsta mica, datorita gravitatiei aproape inexistente.

Piscina are o instalatie de ultima generatie de filtrare, iar tratarea apei se face pe baza de electroliza salina, si nu pe baza de pastile de clor. Prin urmare, nu se poate produce iritarea mucoasei gastrice si a cailor respiratorii sau a ochilor. Pana si copiii cu dermatita atopica pot beneficia de acest gen de activitati.


Citeste si Ce sport sa aleg pentru copilul meu?

Ajutor! Mi-e frica sa zbor!